Adrian Năstase, audiat în dosarul Mineriadei: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat”

Fostul premier Adrian Năstase, care în iunie 1990 era secretar cu relațiile externe ale Frontului Salvării Naționale, a fost audiat timp de aproximativ trei ore la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), în dosarul Mineriadei, în care au fost puși sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma și Cazimir Ionescu, pentru infracțiuni contra umanității.

„La vremea respectivă, eu eram secretar cu relațiile externe ale FSN și purtător de cuvânt, ministru am devenit după două săptămâni, în momentul în care s-a format, în baza alegerilor din 20 mai (1990, n.r.), noul Guvern. Sigur, întâlnirea (de la PICCJ, n.r.) s-a derulat absolut normal. O declarație de martor, amintind unele dintre lucrurile pe care eu le știam, poate erau deja cunoscute, în legătură cu funcționarea partidului la acel moment, al FSN. Sigur, foarte multe lucruri nu am putut să spun, poate, pe unele chestiuni de detaliu. Eu nu participam la luarea deciziilor în acea perioadă. Au fost întrebări, numeroase întrebări. Sunt avocați din partea suspecților în dosar, unii dintre ei au dorit să adauge sau să obțină anumite clarificări. Ce am putut eu să ajut, în această chestiune, sigur că mi-am propus să fac acest lucru și sper că l-am făcut într-un mod convenabil”, a spus Adrian Năstase, la ieșirea de la Parchetul instanței supreme.

Întrebat dacă a dat și informații în legătură cu persoanele care au luat decizia de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în iunie 1990, Adrian Năstase a răspuns: „Aceasta este o întrebate centrală în acest dosar. Eu, din păcate sau din fericire, nu eram în postura de a participa la luarea unor eventuale decizii de acest gen”.

Adrian Năstase a adăugat că nu are cum să comenteze, ca martor în dosar, despre stabilirea vinovaților pentru ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, însă părerea sa este că cele întâmplate trebuie analizate în contextul de atunci, când era un moment de început, cu nemulțumiri de toate felurile.
„Problema este de a pune în context lucrurile care s-au întâmplat atunci. Foarte greu cu standardele de acum să interpretăm ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, într-un moment de început, în care, sigur, erau nemulțumiri de toate felurile (…) Putem să discutăm într-un anumit mod despre ceea ce s-a întâmplat până în 20 mai (1990, n.r.), până la alegeri, ce s-a întâmplat în Piața Universității după aceea, temeiuri, forme de luptă politică sau acțiuni în forță ale unora, ale altora”, a precizat Adrian Năstase.

Acesta a adăugat că dosarul de la Parchetul instanței supreme are menirea de a da răspunsurile la întrebările despre cele întâmplate la Mineriada din 1990.

„Despre prezența mea ca martor, nu pot să vă relatez mai mult. În rest, dacă trebuie să aflăm ce s-a întâmplat la Revoluția franceză, ce s-a întâmplat cu moartea lui Kennedy, ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, sigur, răspunsul este clar: Ar trebui să aflăm. Dar problema este cum, când, în ce condiții”, a mai spus Adrian Năstase.

Adrian Năstase a fost ales pentru prima dată în Camera Deputaților din partea Frontului Salvării Naționale în 9 iunie 1990 și a fost ministrul Afacerilor Externe în guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan, în perioada 28 iunie 1990 – 16 octombrie 1992.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiunii contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și alții au decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității.

„În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ș.a., a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, potrivit procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

În 27 octombrie, președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală, în dosarul Mineriadei, pentru Roman Petre, premier în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, Gelu Voican Voiculescu, vicepremier în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, și Victor Atanase Stănculescu, ministru al Apărării Naționale în perioada 16 februarie 1990 – 30 aprilie 1991. Cererea a fost transmisă în urma solicitării din 22 octombrie a procurorului general al Parchetului instanței supreme, de declanșare a procedurilor pentru urmărirea penală a celor trei, pentru infracțiuni contra umanității.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României și șef al Direcției Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct și a coordonat atacul violent declanșat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la București, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condițiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București. Un fost ofițer activ la Secția de Informații Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la București a minerilor din Mina Albeni.